RSS

Activitatea de prevenire si protectie

Desemnaţi persoana potrivită pentru activitatea de protecţia muncii

 Sancţiune

Răspundeţi contravenţional şi puteţi fi sancţionat cu amendă de la 3.500 de lei la 7.000 de lei dacă nu vă respectaţi obligaţiile legale referitoare la desemnarea unuia sau mai multor lucrători care să se ocupe de activităţile de protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale din organizaţia pe care o conduceţi. 

Aceşti angajaţi se vor numi lucrători desemnaţi şi, pentru ca ei să-şi poată desfăşura activitatea în mod nestingherit, va trebui să respectaţi cel puţin următoarele condiţii:

Ÿ   să le asiguraţi, pe cheltuiala dvs., formarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prin cursuri postliceale sau postuniversitare organizate de MMSSF, pe o durată de minimum 180 de ore;

Ÿ   să le asiguraţi timpul necesar pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile ce le revin prin lege odată ce au fost desemnaţi. Ei vor trebui să fie implicaţi, în principal, în activităţile legate de securitatea şi sănătatea în muncă şi, cel mult, în alte activităţi complementare;

Ÿ   să nu îi prejudiciaţi ca urmare a activităţii lor de protecţie şi de prevenire a riscurilor profesionale.

 Sfat

În cazul în care conduceţi o microîntreprindere sau o întreprindere mică unde se desfăşoară activităţi fără riscuri deosebite, vă puteţi asuma dvs. atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu condiţia să dispuneţi de capacitatea necesară acestui domeniu.

Care sunt responsabilităţile ce nu trebuie să lipsească din fişa de post a unui lucrător desemnat?

 În calitate de angajator, aveţi obligaţia de a desemna nominal, prin decizie, un lucrător sau mai mulţi care să se ocupe de activităţile de prevenire şi protecţie prevăzute de lege. Toate aceste activităţi le veţi consemna în fişa postului şi vă veţi asigura că lucrătorul desemnat are capacitatea, timpul necesar şi mijloacele adecvate să le efectueze.

 Ÿ   Asigură identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, echipamente de muncă şi mediul de muncă.

 Ÿ   Întocmeşte şi actualizează planul de prevenire şi protecţie.

 Ÿ   Elaborează instrucţiuni proprii pentru aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă.

Ÿ   Propune responsabilităţile ce le revin lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi care vor fi aprobate de angajator prin fişa postului.

 Ÿ   Verifică cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, precum şi a responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

 Ÿ   Întocmeşte necesarul de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

 Ÿ   Elaborează tematici pentru toate fazele de instruire şi stabileşte periodicitatea instruirilor în funcţie de locul de muncă.

 Ÿ   Asigură informarea şi instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi verificarea cunoaşterii şi aplicării de către lucrători a informaţiilor primite.

 Ÿ   Elaborează programul de instruire şi testare la nivelul organizaţiei.

 Ÿ   Întocmeşte planul de acţiune în caz de pericol grav şi iminent şi instruieşte lucrătorii cu privire la aplicarea lui.

 Ÿ   Ţine evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific.

 Ÿ   Stabileşte zonele care necesită semnalizare de securitate şi sănătate în muncă, precum şi tipul de semnalizare necesar şi amplasarea conform prevederilor legale.

 Ÿ   Ţine evidenţa meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică pentru care este necesară autorizarea exercitării lor.

Ÿ   Ţine evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare.

Ÿ   Ţine evidenţa posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesită testarea aptitudinilor şi/sau control psihologic periodic.

Ÿ   Monitorizează funcţionarea sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de ventilare sau a altor instalaţii pentru controlul noxelor în mediul de muncă.

Ÿ   Verifică starea de funcţionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenţă, precum şi a sistemelor de siguranţă.

Ÿ   Informează angajatorul, în scris, asupra deficienţelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de muncă şi propune măsuri de prevenire şi protecţie.

 Ÿ   Ţine evidenţa echipamentelor de muncă şi urmăreşte ca verificările periodice şi, dacă este cazul, încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate de persoane competente.

Ÿ   Identifică echipamentele individuale de protecţie necesare şi întocmeşte necesarul de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de protecţie.

 Ÿ   Urmăreşte ca întreţinerea, manipularea şi depozitarea echipamentelor individuale de protecţie, precum şi înlocuirea lor să se facă în mod adecvat şi la termenele stabilite.

 Ÿ   Participă la comunicarea şi cercetarea evenimentelor.

 Ÿ   Întocmeşte:

–  Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă;

–  Registrul unic de evidenţă a incidentelor periculoase;

–  Registrul unic de evidenţă a accidentelor uşoare;

–  Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă ce au ca urmare incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru.

 Ÿ   Elaborează rapoartele privind accidentele de muncă suferite de lucrători, în conformitate cu prevederile legale.

 Ÿ   Urmăreşte realizarea măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă, cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor.

Ÿ   Colaborează cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor, serviciile externe de prevenire şi protecţie, medicul de medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire şi protecţie.

Ÿ   Propune sancţiuni şi stimulente pentru lucrători, pe criteriul îndeplinirii atribuţiilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

 Ÿ   Propune clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă la încheierea contractelor de prestări de servicii cu alţi angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini.

 Ÿ   Întocmeşte necesarul de mijloace materiale pentru desfăşurarea activităţilor de prevenire şi protecţie.

Reprezentanţii lucrătorilor

 

În calitate de angajator, aveţi obligaţia de a vă consulta în prealabil şi în timp util lucrătorii şi/sau pe reprezentanţii lor, atunci când:

Ÿ   luaţi măsuri ce le pot influenţa în mod semnificativ securitatea şi sănătatea în muncă;

Ÿ   desemnaţi lucrătorii care se ocupă de activităţile de protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale;

Ÿ   desemnaţi lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor;

Ÿ   recurgeţi la servicii externe de prevenire şi protecţie;

Ÿ   organizaţi şi planificaţi instruirile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

 

Definiţie

Reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii acestora – persoană aleasă, selectată sau desemnată de către lucrători, în conformitate cu prevederile legale, pentru a-i reprezenta în problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii în muncă.

 

Ce drepturi au reprezentanţii lucrătorilor?

 

Ÿ   Să facă propuneri în scopul diminuării riscurilor pentru lucrători şi/sau în scopul eliminării surselor de pericol şi să vă solicite dvs., în calitate de angajator, să luaţi măsuri corespunzătoare în acest sens;

Ÿ   Să-şi desfăşoare activităţile prevăzute de lege în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă fără să fie prejudiciaţi din această cauză;

Ÿ   Să apeleze la autorităţile competente, în cazul în care consideră că măsurile adoptate şi mijloacele utilizate de către angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă;

Ÿ   Să-şi prezinte observaţiile inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari, în timpul vizitelor de control ale acestora.

Info

Pentru a-şi putea desfăşura activitatea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, reprezentanţii lucrătorilor trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele cerinţe de pregătire:

a)             studii în învăţământul liceal filiera teoretică în profil real sau filiera tehnologică în profil tehnic şi

b)             curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cu o durată de cel puţin 40 de ore.

Reprezentanţii lucrătorilor sunt îndreptăţiţi prin lege să desfăşoare următoarele activităţi:

Ÿ   colaborează cu angajatorul pentru îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă;

Ÿ   însoţesc echipa care efectuează evaluarea riscurilor;

Ÿ   ajută lucrătorii să conştientizeze necesitatea aplicării măsurilor de securitate şi sănătate în muncă;

Ÿ   aduc la cunoştinţă angajatorului sau comitetului de securitate şi sănătate în muncă propunerile lucrătorilor referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

Ÿ   urmăresc realizarea măsurilor din planul de prevenire şi protecţie;

Ÿ   informează autorităţile competente asupra nerespectării prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Pentru a nu risca o amendă contravenţională care poate ajunge până la 5.000 de lei, trebuie să asiguraţi accesul reprezentanţilor lucrătorilor la:

Ÿ   evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie care trebuie luate;

Ÿ   evidenţa şi rapoartele privind accidentele de muncă;

Ÿ   informaţiile privind măsurile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

Ÿ   informaţiile provenind de la instituţiile de control şi autorităţile competente în domeniu.

Evitati sancţiunile şi pierderile financiare prin asigurarea şi organizarea activităţii de protecţie a muncii

Activitatea de protecţia muncii presupune alocarea unor resurse de natură financiară ca suport pentru realizarea măsurilor organizatorice, tehnice şi sanitare necesare.

Premisele de la care se pleacă într-o astfel de abordare sunt strict de natură financiară, indiferent de domeniul în care vă desfăşuraţi activitatea.

Reglementările legale în vigoare sunt destul de restrictive, multe dintre ele fiind transpuneri sau adaptări ale legislaţiei europene la specificul economiei româneşti.

Pentru dvs. ca patron, obţinerea de profit presupune minimizarea cheltuielilor curente şi  evitarea expunerii la cheltuieli neprevăzute.

Cheltuielile curente cu materiale, manoperă, chirii, transport etc. le cunoaşteţi dvs. foarte bine. În ceea ce priveşte cheltuielile neprevăzute legate de activitatea de protecţia muncii, vă oferim câteva recomandări, care să vă permită să faceţi o alegere în cunoştinţă de cauză.

Experienţa anterioară sau acumulată în cadrul societăţii dvs. de către un angajat este foarte valoroasă. De exemplu, gândiţi-vă cât timp şi ce resurse trebuie să alocaţi pentru a înlocui un maistru cu experienţă, omul căruia de obicei i se spune numai ce trebuie făcut, fără a mai fi necesară o verificare ulterioară.

Să presupunem că acest om suferă un accident de muncă şi nu mai poate munci o perioadă, devine invalid sau chiar decedează. Efectele accidentului de muncă sunt multiple. Enumerăm câteva, cu precizarea că enumerarea nu este făcută în ordinea importanţei:

Ÿ   programul dvs. normal de lucru este dat peste cap;

Ÿ   sunteţi nevoit să vă pierdeţi timpul cu alte activităţi decât de obicei;

Ÿ   scade productivitatea;

Ÿ   accidentatul sau familia au dreptul şi vă vor solicita diverse compensaţii financiare;

Ÿ   cu siguranţă vi se vor aplica sancţiuni, de natură contravenţională şi/sau penală, de către inspectorii de muncă, poliţiştii şi procurorii care cercetează cazul.

Sfat

Asiguraţi activitatea de protecţia muncii în firma dvs.; eliminaţi astfel o cauză puternic perturbatoare a activităţii societăţii dvs., evitaţi plata unor compensaţii financiare, a unor sancţiuni contravenţionale şi evitaţi să deveniţi obiectul unei cercetări de natură penală.

Ce trebuie să faceţi?

Organizaţi activitatea de protecţia muncii (alocând resursele strict necesare) astfel încât să evitaţi producerea unor evenimente.

Util

Organizarea activităţii de protecţia muncii se face prin:

  1. măsuri de natură organizatorică (Atenţie! Feriţi-vă de reorganizarea „din mers”, care nu vă poate aduce decât necazuri.);
  2. măsuri de natură tehnică;
  3. măsuri de natură sanitară.

Ce sunt serviciile de prevenire şi protecţie? De câte feluri sunt?

 

Serviciile de prevenire şi protecţie sunt de două feluri:

Ÿ   servicii interne;

Ÿ   servicii externe.

 După cum sunt denumite, cele interne trebuie să le organizaţi dvs., iar cele externe sunt asigurate sub autoritatea unui angajator specializat de care beneficiaţi în baza unui contract comercial.

 Serviciul intern este compus din lucrători desemnaţi care îndeplinesc cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului mediu şi/sau superior.

Conducătorul serviciului de prevenire şi protecţie trebuie să îndeplinească cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului superior.

Activităţile pe care le va desfăşura serviciul intern de protecţie se vor nominaliza în Regulamentul intern.

 Sfat

Serviciului intern de protecţie trebuie să-i puneţi la dispoziţie resursele materiale şi umane necesare pentru îndeplinirea activităţilor de prevenire şi protecţie desfăşurate în întreprindere. În caz contrar, veţi fi principalul responsabil în cazul producerii unui accident de muncă.

Când aveţi nevoie de un serviciu intern de prevenire şi protecţie şi cum poate fi el organizat?

 

Există două situaţii distincte:

 1)             Organizarea serviciului intern de prevenire şi protecţie poate fi necesară, dar nu şi obligatorie atunci când:

 –                 Întreprinderea pe care o conduceţi are până la 9 lucrători inclusiv şi nu sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a)         în cadrul întreprinderii nu se desfăşoară niciuna dintre activităţile industriale enumerate mai jos;

b)         dvs., în calitate de angajator, vă desfăşuraţi activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere;

c)         îndepliniţi cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă necesare pentru a efectua chiar dvs. activităţile de prevenire şi protecţie.

–                 Întreprinderea pe care o conduceţi are între 10 şi 49 de lucrători inclusiv şi nu sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a)         în cadrul întreprinderii nu se desfăşoară niciuna dintre activităţile industriale enumerate mai jos;

b)         riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;

c)         dvs., în calitate de angajator, vă desfăşuraţi activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere;

d)         îndepliniţi cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă necesare pentru a efectua chiar dvs. activităţile de prevenire şi protecţie.

 Info

Cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzătoare nivelului de bază, sunt:

Ÿ   studii în învăţământul liceal filiera teoretică, în profil real, sau filiera tehnologică, în profil tehnic şi

Ÿ   curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru o durată de cel puţin 40 de ore.

2)             Organizarea serviciului intern de prevenire şi protecţie este şi necesară şi obligatorie atunci când:

–                 Întreprinderea pe care o conduceţi are între 50 şi 149 de lucrători inclusiv şi în cadrul ei se desfăşoară activităţi industriale dintre cele prevăzute mai jos. 

–                 Întreprinderea pe care o conduceţi are peste 150 de lucrători. 

 Activităţile industriale a căror desfăşurare poate impune organizarea unui serviciu intern de prevenire şi protecţie:

Ÿ   activităţi cu risc potenţial de expunere la radiaţii ionizante;

Ÿ   activităţi cu risc potenţial de expunere la agenţi toxici şi foarte toxici, în special cele cu risc de expunere la agenţi cancerigeni, mutageni şi alţi agenţi care periclitează reproducerea;

Ÿ   activităţi în care sunt implicate substanţe periculoase, potrivit prevederilor H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

Ÿ   activităţi cu risc de expunere la grupa 3 şi 4 de agenţi biologici;

Ÿ   activităţi de fabricare, manipulare şi utilizare de explozivi, inclusiv articole pirotehnice şi alte produse care conţin materii explozive;

Ÿ   activităţi specifice exploatărilor miniere de suprafaţă şi de subteran;

Ÿ   activităţi specifice de foraj terestru şi de pe platforme maritime;

Ÿ   activităţi care se desfăşoară sub apă;

Ÿ   activităţi în construcţii civile, excavaţii, lucrări de puţuri, terasamente subterane şi tuneluri, care implică risc de surpare sau risc de cădere de la înălţime;

Ÿ   activităţi în industria metalurgică şi activităţi de construcţii navale;

Ÿ   producerea gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate şi utilizarea masivă a acestora;

Ÿ   activităţi care produc concentraţii ridicate de praf de siliciu;

Ÿ   activităţi care implică riscuri electrice la înaltă tensiune;

Ÿ   activităţi de producere a băuturilor distilate şi a substanţelor inflamabile;

Ÿ   activităţi de pază şi protecţie.

 Cum veţi organiza serviciul intern de prevenire şi protecţie­­

 Serviciul intern de prevenire şi protecţie va fi o structură distinctă aflată în subordinea dvs. directă. El va fi format din lucrători care îndeplinesc cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului mediu şi/sau superior şi, după caz, din alţi lucrători care pot desfăşura activităţi auxiliare.

 Veţi stabili componenţa serviciului intern de prevenire şi protecţie în funcţie de:

Ÿ   mărimea organizaţiei pe care o conduceţi

şi/sau

Ÿ   riscurile la care sunt expuşi lucrătorii şi distribuţia acestora în cadrul organizaţiei.

 Cine poate conduce un serviciu intern de prevenire şi protecţie?

Conducătorul serviciului intern de prevenire şi protecţie trebuie să îndeplinească cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului superior.

 Ce alte obligaţii mai aveţi legat de activitatea unui serviciu intern de prevenire şi protecţie?

 Ÿ   Să vă asiguraţi că lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie vor desfăşura numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel mult activităţi complementare, cum ar fi: prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI) şi protecţia mediului.

   Să consemnaţi în Regulamentul Intern sau în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare activităţile de prevenire şi protecţie pentru efectuarea cărora serviciul intern de prevenire şi protecţie are capacitate şi mijloace adecvate.

 Ÿ   Să puneţi la dispoziţia serviciului intern de prevenire şi protecţie resursele materiale şi umane necesare pentru îndeplinirea activităţilor de prevenire şi protecţie desfăşurate în întreprindere.

 Când trebuie să apelaţi la un serviciu extern de prevenire şi protecţie?

 Serviciul extern de prevenire şi protecţie poate asigura, în baza unui contract, organizarea activităţilor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Pentru a reuşi acest lucru, serviciul extern cu care colaboraţi trebuie să aibă acces la toate informaţiile necesare desfăşurării activităţii de prevenire şi protecţie.

 Când puteţi şi când trebuie să apelaţi la un serviciu extern de prevenire şi protecţie?

 1)             Atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a putea realiza chiar dvs., în calitate de angajator, activităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, trebuie să desemnaţi unul sau mai mulţi lucrători sau să organizaţi serviciul intern de prevenire şi protecţie şi/sau să apelaţi la servicii externe de prevenire şi protecţie.

 2)             Atunci când, deşi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, nici dvs., în calitate de angajator, nici lucrătorii desemnaţi sau serviciul intern nu realizează în totalitate activităţile de prevenire şi protecţie, trebuie să apelaţi la servicii externe de prevenire şi protecţie.

 3)             Atunci când lucrătorii desemnaţi şi/sau serviciul intern de prevenire şi protecţie nu au capacităţile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, trebuie să apelaţi la servicii externe de prevenire şi protecţie.

 Atenţie

În calitate de angajator, trebuie să vă consultaţi în prealabil şi în timp util cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor cu privire la recurgerea, atunci când este cazul, la un serviciu extern de prevenire şi protecţie.

Ce nu trebuie să lipsească dintr-un contract încheiat cu un serviciu extern de prevenire şi protecţie?

 Ÿ   Activităţile de prevenire şi protecţie care vor fi desfăşurate de către serviciul extern de prevenire şi protecţie.

 Ÿ   Modul de colaborare cu lucrătorii desemnaţi/serviciul intern de prevenire şi protecţie şi/sau cu alte servicii externe de prevenire şi protecţie.

 Ÿ   Clauze privind soluţionarea litigiilor apărute între părţi.

 Care sunt cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească un serviciu extern de prevenire şi protecţie pentru a putea funcţiona?

 1)             Să dispună de personal cu capacitate profesională adecvată şi de mijloacele materiale necesare pentru a-şi desfăşura activitatea.

 2)             Să fie format din lucrători care îndeplinesc cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cerinţe corespunzătoare nivelului mediu şi/sau superior, precum şi, după caz, din alţi lucrători care pot desfăşura activităţi auxiliare.

 3)             Conducătorul serviciului extern de prevenire şi protecţie trebuie să îndeplinească cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cerinţe corespunzătoare nivelului superior.

 4)             În cazul în care serviciul extern de prevenire şi protecţie este format dintr-o singură persoană, aceasta trebuie să îndeplinească cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cerinţe corespunzătoare nivelului superior.

 5)             Să fie abilitat de către Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

 Atenţie

Valabilitatea certificatului de abilitate este de numai 3 ani.

Sfat

Atunci când apelaţi la servicii externalizate de consultanţă asiguraţi-vă că le puneţi la dispoziţie în timp util toate datele şi informaţiile pe care aceştia vi le solicită. Altfel, în caz de litigiu, li se diminuează mult răspunderea contractuală pe care o au faţă de dvs.

 

Comentariile nu sunt permise.

 
%d blogeri au apreciat asta: